Președinții consiliilor județene membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în Zona de Est și Sud, respectiv Galați, Brăila, Călărași și Ialomița, s-au reunit astăzi, la Slobozia, pentru a semna ordinul pentru demararea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Brăila – Slobozia – Drajna – Chiciu (Drumul TransRegio Brăila – Slobozia – Drajna – A2 – Chiciu – Drajna). Costul acestui studiu a fost estimat la aproape 20 de milioane de lei, bani proveniți din fonduri europene destinate infrastructurii mari, și sunt oferiți prin intermediul Ministerului Transporturilor.
„După cum bine știți, am pus bazele celui mai mare ADI din România, o asociere între patru consilii județene, o asociere menită în a investi în infrastructura din România. Pe lângă faptul că noi am avut această idee de a înființa acest ADI, lucrurile acestea au fost coroborate cu deschiderea pe care a arătat-o ministrul Transporturilor și anume colegul nostru domnul viceprim-ministru Sorin Grindeanu de a descentraliza ceea ce înseamnă activitatea CNAIR-ului. În foarte multe proiecte ale CNAIR era foarte greu să se gestioneze toate aceste investiții. A înțeles și dânsul, cum și alții ar trebui să înțeleagă, că descentralizarea nu duce decât la lucruri foarte bune, la o gestiune mai atentă și mai aplicată de către cei care sunt cel mai mult interesați” – a declarat președintele CJ Ialomița, social-democratul Marian Pavel.
Studiul de fezabilitate, care constituie primul pas în realizarea ambițiosului proiect de eficientizare a circulației, trebuie să stabilească distanța exactă a drumului, cheltuielile cu lucrările și zonele pe unde va trece. Potrivit informațiilor preliminare, noul drum expres ar urma să aibă peste 150 de km și va lega două puncte vamale importante de pe teritoriul României, respectiv punctul de trecere a frontierei Siret, de la granița cu Moldova și Ucraina, aflat în nord, cu punctul de trecere a frontierei Chiciu, la granița cu Bulgaria, în sud.
Această primă etapă este programată să dureze șapte luni, urmând ca apoi să fie demarate procedurile de licitație pentru atribuirea contractului de execuție.
Odată ce va fi gata, drumul expres va avea câte două benzi pe sens și va scurta ruta dintre cele patru județe: Galați, Brăila, Călărași și Ialomița, degrevând astfel orașul Slobozia și zonele limitrofe de un volum important al traficului.
În privința începerii efective a lucrărilor, cei patru președinți de consilii județene sunt optimiști și afirmă că, după finalizarea studiului de fezabilitate, în mai puțin de jumătate de an se va deschide șantierul proiectului.
Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, consideră că acesta reprezintă cel mai mare proiect de infrastructură mare din județul său, după lucrările de la autostradă. Șeful CJ Călărași spune, de asemenea, că se așteaptă în viitor și la construcția unui pod peste Dunăre, între Chiciu și Silistra similar celui de la Giurgiu – Ruse, care să preia o parte din traficul zonelor limitrofe.
„Cea mai mare investiție a județului Călărași pe infrastructură de drumuri naționale – face excepție autostrada care traversează o mare parte prin județul Călărași. Această conectivitate de la Galați, Brăila, Ialomița și, de ce să nu spunem, municipiul Călărași și Chiciu – zona Chiciu, pe care o cunoașteți cu toții și pe unde traversăm către Bulgaria – și cred că este primul lucru bun care se întâmplă în județul Călărași, în speranța că vom avea un pod între Silistra și Călărași. Adică vom avea un pod ca la Giurgiu, să putem să fluidizăm traficul pe care îl va descărca acest drum transregio”, a transmis președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în Zona de Est și Sud, care include județele Galați, Brăila, Călărași și Ialomița este cea mai mare asociație de acest gen din țară, dar este și prima care depune un proiect pe noul exercițiu financiar, după cum a ținut să sublinieze gazda întrunirii oficiale de astăzi, președintele CJ Ialomița, Marian Pavel.
Be the first to comment